Este adevărat că s-a dat o lege prin care oamenilor decedați cu datorii rămase după moarte nu li se mai pot emite certificat de deces, iar statul român îi înmormântează fără ceremonie? Nu, nu este adevărat: certificatul de deces se eliberează la cerere oricărui membru al familiei sau altei persoane îndreptăţite, iar statul român nu poate împiedica acest lucru. Datoriile defunctului pot fi acoperite din activele sale, conform legii cu privire la moștenirea legală.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 13 iulie 2025, cu următoarea descriere:
Tata a murit azi dimineață. La ora șase. La unsprezece, l-am pierdut a doua oară. Noua lege: fără plata datoriilor, nu primești certificatu de înhumare! Corpul devine proprietatea statului și e înmormântat fără ceremonie.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 18 iulie 2025, la ora 16:40 EET)
Afirmația conform căreia, în România, o persoană decedată care are datorii nu primește un certificat de deces, iar trupul acesteia devine proprietatea statului și este înmormântată fără nicio ceremonie este complet falsă. Eliberarea unui certificat de deces nu are nicio legătură cu situația financiară a persoanei decedate. Certificatul de deces (arhivat aici) este un act care se întocmește la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.). Acest certificat este o cerință legală pentru inițierea procedurilor de moștenire, gestionarea cererilor de despăgubire de asigurare și alte chestiuni administrative, indiferent dacă persoana decedată avea datorii. Odată cu eliberarea certificatului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului și o adeverință de înhumare sau de incinerare, într-un singur exemplar.
Datoriile lăsate de decedat se rezolvă prin procedura de moștenire. În conformitate cu Legea 287/2009 din Codul Civil, privind moștenirea legală, dreptul succesoral român, moștenitorii pot moșteni atât bunurile, cât și datoriile defunctului, dar numai până la valoarea masei succesorale (arhivat aici). Conform aceleiași legi, privind plata datoriilor (arhivat aici), Articolul 1.155, susține următoarele:
(1) Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.
(2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanţe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moştenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moştenirii pot cere să fie plătiţi din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.
Dacă nu există moștenitori sau dacă toți moștenitorii renunță la moștenire, averea poate reveni statului, dar acest lucru nu are nicio influență asupra emiterii unui certificat de deces sau asupra modului în care acesta ar fi înmormântat.
În plus, corpul unei persoane decedate nu devine proprietatea statului doar din cauza unor datorii restante. Organizarea funeraliilor este, în general, responsabilitatea rudelor cele mai apropiate. În cazurile rare în care nu pot fi găsite rude, autoritățile locale pot organiza o înmormântare de bază în conformitate cu procedurile standard de sănătate publică, dar acest lucru nu este făcut ca o măsură punitivă și include în continuare demnitățile acordate tuturor persoanelor decedate.
Nu există niciun temei juridic sau administrativ în dreptul românesc pentru reținerea unui certificat de deces sau refuzul unei înmormântări corespunzătoare, din cauza unor datorii. Prin urmare, întreaga afirmație este nefondată și contrazice atât standardele juridice românești, cât și practicile administrative oficiale.
